- teritóriu
- s. n. [-riu pron. -rìu], art. teritóriul; pl. teritórii, art. teritóriile (sil. -ri-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
teritóriu
Look at other dictionaries:
teritoriu — TERITÓRIU, teritorii, s.n. Întindere de pământ delimitată prin graniţele unui stat sau ale unei unităţi administrative şi supusă suveranităţii statului respectiv. – Din lat. territorium, fr. territoire. Trimis de LauraGellner, 28.06.2004. Sursa:… … Dicționar Român
teritorial — TERITORIÁL, Ă, teritoriali, e, adj. Care aparţine unui teritoriu, privitor la un teritoriu. ♢ Ape teritoriale = porţiune de mare sau de ocean, de a lungul coastelor, care face parte din teritoriul unei ţări. (În vechea organizare militară) Armată … Dicționar Român
coloniza — COLONIZÁ, colonizez, vb. I. tranz. 1. A transforma în colonie1 un teritoriu sau o ţară. 2. A popula o ţară sau o regiune cucerită cu oameni aduşi de pe alte teritorii sau din alte ţări. 3. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din… … Dicționar Român
condominiu — CONDOMÍNIU s.n. Regim potrivit căruia un anumit teritoriu este supus autorităţii politice a două sau mai multor state. – Din fr. condominium. Trimis de ana zecheru, 15.05.2003. Sursa: DEX 98 condomíniu s. n. [ niu pron. nĩu], art. condomíniul… … Dicționar Român
hinterland — HÍNTERLAND, hinterlanduri, s.n. 1. Regiune relativ rigidă din punct de vedere tectonic, situată în spatele unui sistem muntos cutat. 2. Teritoriu care gravitează spre un centru economic. 3. Regiune învecinată cu un teritoriu ocupat, folosită ca… … Dicționar Român
popula — POPULÁ, populez, vb. I. tranz. A aduce, a aşeza locuitori pe un anumit teritoriu. ♦ A ocupa, a umple cu oameni. ♦ A aduce animale şi a le stabili într o regiune (în care nu se găseau sau erau prea puţine). ♦ (Despre oameni, animale sau plante) A… … Dicționar Român
rezervaţie — REZERVÁŢIE, rezervaţii, s.f. 1. (Adesea urmat de determinarea naturală ) Teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformări, deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante, animale, minereuri sau formaţii geologice rare, care prezintă… … Dicționar Român
ţară — ŢÁRĂ, ţări, s.f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ şi politic într un stat; p.ext. stat. ♢ expr. Ţara lui Cremene (sau a lui Papură Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce i place, fără să dea… … Dicționar Român
anexa — ANEXÁ, anexez, vb. I. tranz. A alipi, a alătura, a adăuga, a ataşa la ceva. ♦ (Cu privire la un stat, un teritoriu) A încorpora prin violenţă, a face un act de anexiune. – Din fr. annexer. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANEXÁ… … Dicționar Român
colonie — COLONÍE1, colonii, s.f. 1. (În antichitate) Cetate sau oraş întemeiat, în scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii străine. ♦ Oraş întemeiat de romani în ţinuturile cucerite, având rol economic,… … Dicționar Român
